Pentru noi cei care mergem pe calea mantuirii,Crucea este puterea lui Dumnezeu!(I Cor.I,18)
Cum bine stim, mantuitorul Hristos a suferit judecata nedreapta,condamnare,batjocuri,rastignire,moarte si ingropare.Acest fapt a indurerat atat pe cei credinciosi,dar si pe privitorii de rand.La inceput crucea nu a apartinut crestiniilor,ci era obiectul de tortura al facatoriilor de rele, in dreptul penal roman.De aceea Pilat a acceptat ca pedeapsa lui Iisus Hristos-socotit "dusman al poporului" sa fie crucificarea. Iisus si-a dus singur Crucea pe dealul Golgota,aproape de Ierusalim.
O traditie mentioneaza faptul ca atunci cand s-a sapat groapa pentru fixarea Crucii Domnului s-au gasit niste oase omenesti si un craniu.Traditia si Sfintii Parinti sustin ca acestea erau osemintele stramosului Adam.De aceea Sfanta Cruce are la baza simbolul mortii( un craniu cu doua oase).
Jertfa Mantuitorului de pe Cruce este supremul act uman pentru salvarea omenirii.Crucea pentru martiri a devenit cinste si onoare. Sfantul Apostol Petru a refuzat rastignirea cu capul in sus si a cerut sa fie rastignit cu capul in jos ca sa priveasca pe Cel pe Care L-a slujit si pentru care si-a dat viata,pe Mantuitorul Hristos. Sfantul Apostol Andrei, cel ce a aruncat samanta Evangheliei la stramosii nostri,a murit rastignit pe o cruce in forma de X.
Credinciosii nu se inchina materialului din care este facuta Crucea,ci vad importanta ei pentru castigarea in lumea linistii, a pacii, a dreptatii, deci a Imparatiei cerurilor.Chiar in practica medicala, semnul Cruci este semnul curatie, vindecarii,salvarii.
Imparatul Constantin cel Mare inaintei de victoria lui Maxentiu(312) a vazut pe cer semnul Sfintei Cruci cu inscriptie de foc: "Prin acest semn vei invinge" .Si intr-adevar a castigat lupta.
Crucea ca obiect de necinste a continuat in lupta romana pana la Imparatul Constantin cel Mare care a interzis prin lege ,rastignirea.Mama Imparatului,Elena de origine daco-romano,cu o intuitie clara si cu o evlavie coplesitoare,era framantata permanent de gandul la Crucea pe care a fost rastignit Mantuitorul Hristos.Astfel ca dupa Edictul de la Milan( 313)cand s-a dat libertate crestinilor,au inceput cercetarile.Vechiile scrieri au fost decifrate ,planurile cetatii Ierusalimului refacute si imprejurimile studiate.Si intr-adevar dupa multa truda s-a gasit locul si obiectul. Se spune ca au trebuit staruinte pentru identificare(Iisus a fost rastignit pe Cruce alaturi de inca doi raufacatori) nestind care dintre cele trei cruci este a Mantuitorului. Iar cand un mort a fost atins de una dintre acele cruci a inviat. Imparateasca Elena si parintele episcop Macarie al Sfintei cetati a Ierusalimului au ridicat cu evlavie Crucea si au dus-o in cetata unde s-a construit o biserica in cinstea ei si de atunci praznicul Inaltarii Sfintei Cruci a trecut in cinstirea tuturor credinciosiilor. Acest fapt a avut loc in 14 septembrie 327.
In timpul Imparatului Justinian se reface biserica" Sfintei Cruci" din Ierusalim. Crucea e luata de persi in navalirile lor din sec al VII-lea dar este reasezata si reinaltata la 14 septembrie 626 la loc ferit(Ierusalim) si este rapita iarasi de arabi,dar cruciatii o recastigat( sec XI). Dupa primul razboi mondial , Ierusalimul se reface si astfel Sfanta Cruce este redata Patriarhiei Ierusalimului. Dupa al doilea razboi mondial s-a amenajat locul Capatanii si in urma descoperirilor arheologice, a stancii Golgotei si pesterii de acolo se reface locul unde s-a infipt lemnul Crucii.
O bucata din lemnul Crucii si lespede din stanca Golgotei au fost daruite BISERICII ORTODOXE ROMANE de Patriarhul Benedict al Ierusalimului.
Crucea pentru noi este biruinta, acesta este sensul adevarat al lepadarii de patimi de rau.
Inaltarea Sfintei Cruci inseamna distrugerea peretelui celui din mijloc al vrajbii,impacarea omului cu Dumnezeu, impacarea omului cu natura,impacare omului cu semenul.De aceea Biserica este justificata doctrinar sa cinsteasca,sa apere pacea si sa urmeze Crucea.
SURSA:{"CAUTA SI VEI AFLA..." DIAC.P.I DAVID}
