|
Ma plimb,singur,pe marginea marii
si mii de scoici plang sub greutatea pasilor mei...
sunt triste aceste zile
ca gandurile si zambetul meu.....trist .
In departare nu se mai aude
rasul cristalin al copiilor....
doar plansetul pescarusilor
jelind aceste zile repezi .
O scoica a strigat
sub duritatea piciorului meu
m-am aplecat spre ea
si mi-am privit propriile lacrimi
fugind de mine spre trecut.
E trist avantul meu
cu care-ncerc
sa depasesc aceste zile.....
TRIST !.........
|
